Alăptarea după vârsta de 18 luni: beneficii

Alăptarea este benefică pentru copii de peste un an din punct de vedere nutritional, psihologic și al imunității.

Alăptarea contribuie la nutriția copilului tău

Deși s-au făcut puține cercetări asupra copiilor care au fost alăptați după vârsta de două ani, informațiile disponibile arată că alăptarea continuă să fie o sursă valoroasă de nutriție și de protecție împotriva bolilor, pentru întreaga perioadă în care alăptarea continuă.

“Laptele uman in al doilea an după naștere  conține o concentrație semnificativ mai mare de proteine ​​totale, lactoferina, lizozima și imunoglobulina A, decât probele de la banca de lapte si o concentrație semnificativ mai mică de zinc, calciu, fier si oligozaharide.”

– Perrin 2016

“Laptele uman ofrit de mame care alăptează de mai mult de 1 an are un conținut de grăsimi și energie semnificativ mai mari, în comparație cu laptele oferit de femeile care alăptează pentru perioade mai scurte. În timpul alăptării prelungite, aportul de grăsime din laptele matern la alimentația pentru sugari ar putea fi semnificativ. ”

– Mandel 2005

Într-un studiu pe 250 de copii mici din vestul Kenyei, laptele matern a oferit, în medie, 32% din consumul total de energie al copilului. “Laptele matern a adus o contribuție importantă la consumul de grăsimi și vitamina A pentru copiii mici din această comunitate”.

– Onyango 2002

“Laptele matern continuă să furnizeze cantități substanțiale de nutrienți-cheie dincolo de primul an de viață, în special proteine, grăsimi și cele mai multe vitamine.”

– Dewey 2001

În al doilea an (12-23 luni), 448 ml de lapte matern furnizează:

29% din energia necesară

43% din necesarul de proteine

36% din necesarul de calciu

75% din necesarul de vitamina A.

76% din necesarul de folat

94% din cerințele privind vitamina B12

60% din necesarul de vitamina C

– Dewey 2001

Studiile efectuate în Bangladesh rural au arătat că laptele matern continuă să fie o sursă importantă de vitamina A în al doilea și al treilea an de viață.

– Persson 1998

Nu este neobișnuit ca înțărcarea să fie recomandată copiilor mici care mănâncă puțină mâncare solidă. Cu toate acestea, această recomandare nu este susținută de cercetare. Cercetările arată că, în situațiile în care copiii care sunt alăptați și au un risc crescut de malnutriție, acest lucru se pare că se datorează hrănirii complementare necorespunzătoare sau cauzalității inverse (mama are mai multe șanse să continue alăptarea unui copil bolnav sau în creștere slab). Într-un studiu efectuat pe 250 de copii mici din Kenya, consumul de alimente solide a crescut după înțărcare, dar nu suficient pentru a înlocui toate grăsimile, vitamina A și niacina pe care copilul le-a primit prin alăptare (Onyango 2002). Potrivit lui Sally Kneidel în “Nursing Beyond One Year” (New Beginnings, Vol. 6 Nr.4, iulie-august 1990, pp. 99-103): Unii medici pot simți că alăptarea va interfera cu apetitul copilului pentru alte alimente . Cu toate acestea, nu a existat niciun document potrivit căruia copiii care sunt alăptați să fie mai predispuși decât copiii înțărcați să refuze alimente suplimentare. De fapt, majoritatea cercetătorilor din țările din lumea a treia, în care apetitul unui copil subnutrit poate avea o importanță critică, recomandă alăptarea continuă chiar și pentru cei grav subnutriți (Briend et al, 1988, Rhode, 1988, Shattock și Stephens, 1975, Whitehead, 1985) . Cei mai mulți sugerează ajutarea copilului subnutrit mai în vârstă, nu prin înțărcare, ci prin suplimentarea dietei mamei pentru a îmbunătăți calitatea nutrițională a laptelui ei (Ahn și MacLean, 1980; Jelliffe și Jelliffe, 1978) și oferind copilului alimente mai variate și mai gustoase pentru a-i îmbunătăți apetitul (Rohde, 1988; Tangermann, 1988; Underwood, 1985).

Alăptarea contribuie la sănătatea copilului tău

Academia Americană a Medicilor de Familie notează despre copiii înțărcați înainte de vârsta de doi ani faptul că prezintă un risc crescut de îmbolnăvire (AAFP 2008).

În cazul copiilor alăptați cu vârsta cuprinsă între vârsta de unu și trei ani, s-a constatat că au mai puține boli, boli cu durată mai scurtă și rate de mortalitate mai mici (Mølbak 1994, van den Bogaard 1991, Gulick 1986).

“Anticorpii sunt abundenți în laptele uman în timpul alăptării” (Nutrition During Lactation 1991, p. 134). De fapt, unii dintre factorii imuni ai laptelui matern își cresc concentrația în timpul celui de-al doilea an și, de asemenea, în timpul procesului de înțărcare. (Lawrence & Lawrence 2011, Goldman 1983, Goldman & Goldblum 1983, Institutul de Medicină 1991)

“Laptele uman în al doilea an după naștere conține concentrații semnificativ mai ridicate de lactoferină, lizozim și imunoglobulină A, decât probele din băncile de lapte” colectate de la donatori mai puțin de 12 luni după naștere. (Perrin 2016)

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, “o creștere modestă a ratelor de alăptare ar putea împiedica până la 10% din totalul deceselor copiilor sub cinci ani: Alăptarea joacă un rol esențial și uneori subestimat în tratarea și prevenirea bolilor copilariei” [accentuăm această idee!]

Alăptarea contribuie la dezvoltarea intelectuală a copilului tău

Cercetări aprofundate privind raportul dintre realizările cognitive (scorurile IQ, note obținute la școală) și alăptare au arătat că acei copii care sunt alăptați pe o perioadă mai lungă, au cel mai mult de câștigat.

Alăptarea contribuie la dezvoltarea social și mentală a copilului tău

Câteva studii au arătat existența unui raport pozitiv între durata lungă a alăptării și dezvoltarea socială.

– Duazo 2010, Baumgartner 1984

“O durată mai scurtă a alaptării poate fi un predictor al unor probleme de sanătate mintală pe parcursul traiectoriei de dezvoltare a copilăriei și a adolescenței timpurii.”

– Oddy 2010

Potrivit lui Elizabeth N. Baldwin, Esq. în “Alaptarea extinsă și legea”:

“Alăptarea este o modalitate caldă și iubitoare de a satisface nevoile copiilor trecuți de 18 luni. Nu numai că îi înviorează și le dă energie; de asemenea, calmează frustrările, loviturile și vânătăile și stresul zilnic al copilariei timpurii. În plus, alăptarea prelungită îi ajută pe cei mici să facă o trecere treptată spre copilărie. ”

Baldwin continuă: “Îndeplinirea nevoilor de dependență ale copilului este cheia pentru a ajuta copilul să-și atingă independența. Și copiii depășesc aceste nevoi în funcție de propriul ceas interior. Copiii care obțin independența în ritmul lor propriu sunt mai siguri în acea independență decât copiii forțați să devină independenți în mod prematur.”

Alăptarea după vârsta de 18 luni e normală

Academia Americana de Pediatrie recomandă ca “Alăptarea să fie continuată cel puțin in primul an de viață și mai mult, atât timp cât se dorește reciproc de către mamă și copil … Durata crescută a perioadei de alăptare conferă copilului și mamei beneficii semnificative pentru sănătate și dezvoltare … Nu există o limită superioară a duratei alăptării și nu există dovezi legate de posibilele efecte negative psihologice sau de dezvoltare legate de alăptarea în al treilea an de viață sau dincolo de acesta. “(AAP 2012, AAP 2005)

Academia Americana de Medici de Familie recomandă ca alăptarea să continue în cursul primului an de viață și că “așa cum recomandă OMS, alăptarea ar trebui să continue, în mod ideal, dincolo de prima copilărie, dar aceasta nu este norma culturală în Statele Unite și necesită sprijin și încurajare continuă. S-a estimat că o vârstă naturală de înțărcare pentru oameni este între doi și șapte ani. Medicii de familie ar trebui să fie informați cu privire la beneficiile continue pentru copil în urma alaptării prelungite, inclusiv protecția imunitară continuă, o adaptabilitate socială mai bună și o sursă durabilă de hrană în caz de urgență. Cu cât femeile alăptează mai mult, cu atât mai mare este scăderea riscului de cancer la sân “. De asemenea, se observă că ” Dacă copilul are mai puțin de doi ani, acesta prezintă un risc crescut de boală dacă este înțărcat “(AAFP 2008)

Academia de Medicină de Alăptare afirmă că alăptarea dincolo de prima copilărie este norma biologică. “Vârsta medie la înțărcare variază de la șase luni la cinci ani … Afirmațiile cu privire la faptul că alăptarea după prima copilărie ar fi dăunătoare mamei sau sugarului nu au absolut nici o bază medicală sau științifică”, spune Arthur Eidelman, MD, președinte al Academiei de Medicină de Sânge. “Într-adevăr, problema cea mai importantă este dauna provocată de practicile moderne de înțărcare prematură“. Organizația mondială a medicilor mai notează că “Laptele uman conține substanțe nutritive, anticorpi și substanțe modulate imunitar care nu sunt prezente în laptele praf sau laptele de vacă . Durata mai lungă a alăptării este asociată cu riscuri reduse ale cancerului de sân, cancerului ovarian, diabetului, hipertensiunii, obezității și atacului de cord pentru mamă. “(ABM 2012)

Un chirurg general american a declarat că acel copil care continuă să fie alăptat până la vârsta de doi ani este un copil norocos. (Novello 1990)

Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța alăptării până la vârsta de doi ani sau mai mult. (OMS 1993, OMS 2002).

Cercetarea științifică realizată de dr. Katherine A. Dettwyler arată despre copiii noștri că sunt astfel contruiți încât să aibă nevoie de între 2,5 și 7 ani de alăptare (Dettwyler 1995).

Există și beneficii pentru mamele care alăptează pe o perioadă mai lungă

O perioadă de alăptare prelungită întârzie revenirea fertilității la unele femei prin suprimarea ovulației.

Alăptarea reduce riscul de cancer mamar. Studiile au constatat o asociere inversă semnificativă între durata lactației și riscul de cancer la sân.

Alăptarea reduce, de asemenea, riscul de cancer ovarian, cancerul uterin și cancerul endometrial.

Alaptarea protejează împotriva osteoporozei. În timpul alăptării, o mamă poate prezenta scăderi ale mineralelor osoase. O densitate minerală osoasă a mamei care alăptează poate fi redusă în întregul corp cu 1 până la 2 procente în timp ce ea încă alăptează. Acest lucru este câștigat înapoi, iar densitatea minerală osoasă poate crește, de fapt, când copilul este înțărcat de la sân. Aceasta nu depinde de suplimentele de calciu din dieta mamei.

Alăptarea reduce riscul de artrită reumatoidă.

Alăptarea reduce riscul bolilor cardiovasculare.

S-a demonstrat că alăptarea scade necesarul de insulină la femeile diabetice. Există, de asemenea, un risc scăzut de diabet zaharat de tip 2 la mame care nu au antecedente de diabet gestational.

Mamele care alăptează pot slăbi mai ușor.